Caravana mindMatters a ajuns, joi, 9 octombrie, la Ploiești. Profesorii au întrebat la clasă, cu o săptămână înainte, dacă sunt elevi doritori să participe la întâlnirea cu noi. Și au venit 52 de elevi, de la IX-a la a XII-a.
Am început Caravana altfel de data aceasta. „Știu, „gândire critică” sună ca ceva super serios, gen „materie grea”… dar nu-i deloc așa. E, de fapt, despre a nu te lăsa păcălit. E despre momentul ăla când vezi ceva pe net și nu zici „wow, sigur e adevărat!”, ci „hmm… stai un pic, e chiar așa?”. Asta e gândirea critică — să ai mintea ta, să gândești cu capul tău și să nu iei totul de bun doar pentru că pare convingător. Și ce-i fain e că voi, elevii de la licee tehnologice, sunteți deja buni la asta — pentru că lucrați cu logică, cu practică, cu fapte. Gândirea critică e ca o unealtă în trusa voastră: te ajută să repari nu doar motoare, circuite sau programe, ci și idei strâmbe și argumente care scârțâie.
Așa că, azi, uitați de plictiseală — o să râdem, o să ne contrazicem (constructiv!), o să descoperim lucruri mișto și, cel mai important, o să vedem cum mintea voastră chiar contează.”
Am spart gheața cu o întrebare: Care e capitala Australiei – Sydney sau Melbourne?
Nimeni nu a răspuns corect: Canberra.
Dezamăgire mare. Ceea ce au învățat de aici elevii? O dată, care este capitala Australiei și apoi cum este construită manipularea: ”V-am dat două opțiuni false și mintea voastră a presupus că trebuie să alegeți dintre ele. Exact așa funcționează manipularea: îți oferă un cadru fals și te lasă să crezi că alegi liber. Gândirea critică e puterea de a întreba: Dar există și o a treia variantă?”
Sorin Costreie, profesor de filosofie la Facultatea de Filosofie din Universitatea din București, a explicat noțiunile de bază ale gândirii critice, iar Gabriela Stuparu, doctorand la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București, a exemplificat biasurile de care mulți sunt sau nu conștienți și pe care le pun în funcțiune atunci când iau decizii.
Gândirea critică e ca o busolă mentală – te ajută să nu te pierzi în haosul informațiilor.
Atmosfera s-a destins când am început să vorbim despre TikTok și păcălelile întâlnite nu numai pe această platformă. Câțiva elevi au împărtășit experiențele lor, cum s-au simțit când și-au dat seama că sunt păcăliți, cum au procedat după aceea, ce fac acum diferit. Cosmin Popa, cercetător științific la Institutul de Istorie ”Nicolae Iorga”, Academia Română, a vorbit despre cum construim percepția unui eveniment/persoană/fenomen despre care nu știm mare lucru, dar nu vrem sa mergem cu turma, despre capcanele întinse prin mesajele care vorbesc despre daci sau alte personaje istorice.
Adevăr sau bias?: „Tinerii sunt mai buni la tehnologie decât adulții”, „Elevii care participă la olimpiade gândesc mai critic decât ceilalți”, „Femeile conduc mai prudent decât bărbații.”
Fiecare a trebuit să decidă dacă e fapt sau bias. Ultima aserțiune a aprins spiritele. ”Bărbații conduc mai prudent pentru că iubesc mașina mai mult decât femeia!”, ”Statisticile arată că accidentele sunt produse de bărbați în număr mai mare decât femeile”, ”Bărbații știu cu ce se mănâncă o mașină, pe când femeile habar n-au de motor sau alte componente ale mașinii”… Sorin Costreie și Gabriela Stuparu au făcut distincția dintre „a avea o opinie” și „a avea dreptate”, și au arătat cum, dacă nu activăm gândirea critică, intrăm în bule comunicaționale și astfel putem fi foarte ușor manipulați. Cosmin Popa le-a demonstrat celor care credeau că sunt mai buni la tehnologie că nu e deloc așa doar pentru că ești tânăr și ”scrollezi” ecranul telefonului foarte des.
Cine este șef de gașcă să se ridice? Și au fost trei fete și trei băieți
”De ce credeți voi că v-a ales gașca șefă/șef?” Răspunsurile au fost repede rostite: ”Pentru că sunt responsabil”, ”Pentru că îi acopăr pe toți din gașcă când e la o adică”, ”Pentru că îi ascult cu atenție și îmi pasă”, ”Pentru că le înțeleg”, ”Pentru că ajut atunci când trebuie să ia decizii responsabile.” Gabriela Stuparu a explicat că toate răspunsurile date arată că atunci când gașca își alege șeful ceea ce se apreciază la el sunt atributele ale gânditorului critic. Cei șase ploieșteni, șefi de gașcă, de la Tehnologic au fost fericiți să afle că sunt gânditori critici validați de ceilalți.
Dacă vrei să fii lider, gândește critic!
În 90 de minute, cât un meci de fotbal, elevii de la Liceului Tehnologic ”Lazăr Edeleanu” din Ploiești au descoperit că gândirea critică nu e doar despre a spune nu cred, ci despre a spune vreau să înțeleg, că e exact ca un atelier mental: îți verifici ipotezele, îți reglezi instrumentele și, la final, obții un rezultat solid. A gândi critic înseamnă să nu te temi să întrebi, să cauți explicații, să nu accepți răspunsuri de tipul „așa se face și gata.” E despre curajul de a gândi pe cont propriu.
